Pavorul nocturn este acelasi lucru cu teroarea nocturna „crizele nocturne” si reprezinta o problema frecventa printre copiii cu varste intre 3 si 8 ani. Acesta se caracterizeaza prin intreruperea brusca a somnului si trezirea intr-o stare de panica si agitatie. Teroarea nocturna este diferita de cosmarurile clasice, pentru ca apar in faze diferite ale unui ciclu normal de somn si se manifesta diferit.
Pavorul nocturn favorizeaza sexul masculin si desi este frecvent intre 3 si 8 ani, se pare ca varstele de varf maxim in care apare se incadreaza intre 3 si 5 ani. Insa pot aparea si la preadolescenti, fete si chiar adulti. Ele apar in prima parte a noptii, dureaza aproximativ 10-20 de minute, apoi copilul poate adormi la loc.
Cand apare si care sunt cauzele?
Pavorul nocturn apare la putin timp dupa ce copilul a adormit. Majoritatea cazurilor se inregistreaza la o perioada de aproximativ 90 de minute dupa culcare, in faza de somn NREM (non-REM).
De cele mai multe ori, parintii putin disting intre aceste doua tulburari ale somnului la copilul mic. Ca si criterii de departajare intre cosmar si teroarea nocturna :
1. Cosmarul se produce intr-o faza a somnului speciala, numita REM (cu miscari oculare intense), faza a somnului cu vise si paralizie fiziologica de somn. Aceasta faza a somnului apare undeva dupa mijlocul noptii- catre dimineata. Copilul cand are un cosmar, se trezeste brusc, plange, isi cheama parintii in ajutor si poate reproduce partial sau in totalitate visul terifiant. La trezire, dimineata isi aminteste episodul.
2.Pavorul nocturn apare intr-o faza a somnului diferita de cea in care apare cosmarul, si anume in faza nonREM. Este faza somnului fara vise, in care corpul se odihneste profund. De obicei, acest episod de pavor nocturn apare la 2-3 ore dupa ce copilul a adormit, copilul se trezeste brusc, cuprins de o anxietate foarte mare (mai mare ca cea resimtita la cosmar), are ochii deschisi dar nu-si recunoaste parintii, tipa, urla, loveste si se linisteste greu. De obicei episodul dureaza pana in 20 minute si copilul nu si-l aminteste la trezire.
Care sunt simptomele?
Simptomele pavorului nocturn variaza de la un copil la altul. Insa cele mai frecvente manifestari ale acestei tulburari de somn sunt:
teama constanta sau stare de teroare care apare pe timp de noapte;
-transpiratia;
-strigate puternice; poate duce si la voma
-incapacitate de a explica ce s-a intamplat;
-trezire brusca din somn;
-imposibilitatea de a fi trezit imediat si pe deplin;
-stare de confuzie;
-dificultate in a se calma;
-incapacitatea de a-si aduce aminte a doua zi de ce s-a intamplat cu o seara inainte.
Care este tratamentul pavorului nocturn?
Pana la varsta de 3 ani, copilul nu distinge cu claritate realul de imaginar. Prin urmare evenimentele din viata diurna pot continua sub forma de vise traite la intensitate maxima de catre copil. In vis, parti din evenimente, oameni, animale, personaje din povesti aparent inofensive copilului, se pot transforma in adevarate evenimente stresante, creaturi periculoase care il urmaresc in intentia de a-i face rau lui sau apropiatilor lui.
Indiferent despre care vorbim, atat la cosmar cat si la pavor, vorbim despre suferinta. Suferinta copilului care traieste real acea spaima si suferinta parintilor care asista la spaima copilului lor insotita de sentimente de neputinta si poate vinovatie. Daca la cosmar, copilul se linisteste relativ repede pentru ca se trezeste si isi regaseste parintii, copilul care traieste spaima terorii nocturne, este mai greu de ajutat. Unii specialisti recomanda trezirea copilului prin atingerea lui pe frunte cu o compresa uda, sau aprinderea luminii, luarea lui in brate cu forta. Altii spun ca este important sa nu se trezeasca din somn, sa lasam copilul sa se linisteasca singur si sa adoarma la loc. Totul depinde de cat de intens este acel episod si mai ales de ce anume este provocat!
Ajungem la cauze de natura emotionala, dupa ce am sters de pe lista noastra cauzele de ordin somatic (otita, eruptie dentara, obstructie nazala, viroze respiratorii, etc), cauzele de ordin ambiental (temperatura scazuta sau crescuta din camera copilului, umiditatea scazuta, lumina puternica, sunete deranjante), cauze care tin de o lipsa a igienei somnului (dulciuri si energizante inainte de somn, televizor si calculator in camera de somn, dormitul la TV, desene animate violente, suprasolicitarea nervoasa prin lipsa de somn).
Daca ajungem la cauzele de natura emotionala, ne intrebam… Ce anume streseaza copilul pe timpul zilei? S-a modificat ceva din rutina lui zilnica? Apare un fratior? A inceput gradinita? Parintii se cearta des si copilul simte tensiunea dintre ei? A schimbat locuinta? Este in programul de olita si de renuntare la scutece? I se cere prea des de parinti sa -si controleze impulsurile agresive? Se simte neglijat? etc. Copilul de 2-3 ani este inca sub imperiul imulsurilor si nu detine mecanisme perfecte in ceea ce priveste amanarea sau anularea anumitor impulsuri. Cerinta parintilor de a nu mai face pe el sau de a nu mai lovi surioara la nervi pare asa de complicata si greu de realizat incat copilul, in dorinta de a obtine aprobarea parentala depune eforturi foarte mari, iar consecinta acestor eforturi depuse de copil pe durata zilei, poate lua forma unor frici pe durata somnului. Frica de a nu mai fi iubit de mama daca face pe el in continuare sau daca loveste surioara la nervi, etc.De obicei frica din vis dispare in momentul in care copilul ajunge sa-si controleze pe deplin impulsul/comportamentul vizat de parinti.
Este foarte important identificarea acestor factori diurni care streseaza copilul, urmarind cu atentie comportamentul lui. Identificarea nevoilor emotionale ale copilului si raspunsul parental pormpt si adecvat la aceste nevoi au ca ecou pozitiv – un somn linistit si odihnitor la copil.
In cazul in care teroarea nocturna afecteaza grav calitatea vietii se poate apela si la psihoterapie sau consiliere psihologica. Uneori, pavorul nocturn poate fi un simptom al unei probleme de ordin psihologic.
Psiholog, psihoterapeut, logoped Simona Hint tel:0740054037 Oradea
Logoped Oradea 